În formularele pe care le primesc clientele mele atunci cînd pornim la drum pentru evaluarea stării de sănătate sunt incluse mai multe rînduri despre tranzitul intestinal și tipul, frecvența scaunului. Unele rînduri se repetă intenționat și nu odată am găsit ezitări de la o rubrică la alta – constipație aici dar nu și dincolo, diaree minoră la rîndul cinci dar extrem de gravă zece rubrici mai jos. Acesta este unul dintre motivele pentru care în sesiunea live de evaluare am mereu o discuție directă și onestă despre caca. Da, hai să-i spunem pe nume și să nu mai ocolim firescul și însemnătatea lui pentru sănătatea digestivă și nu numai.

Cele mai multe răspunsuri pe care le primesc cînd întreb cum este scaunul? pivotează în jurul lui normal. Ceea ce nu înseamnă foarte mult. Normalul este, în realitate, obișnuința. Dacă de zece ani mergi la toaletă o singură dată pe săptămînă, este de înțeles că îmi vei spune că ai un scaun normal. Iar eu îți voi spune, după cum vei vedea mai departe în articol, că suferi de constipație cronică și că trebuie să o rezolvăm rapid.

Vreau în acest articol să lămuresc aspectele cele mai importante legate de caca, ce este normal și ce nu în privința frecvenței, culorii, formei, iar la final să ofer cîteva detalii despre ce înseamnă, de fapt, constipație, dat fiind că aici există cea mai mare confuzie.

Frecvență

Ideal este să mergi la toaletă pentru treaba mare cel puțin odată în 24 de ore. Este bine și de două-trei ori dacă celelalte caracteristici se încadrează în normele sănătoase. Este bine și odată în 48 de ore, din nou, dacă restul de caracteristici sunt în regulă și nu cauzează disconfort.

Nu este normal să ai scaune foarte dese, odată la 2-3h, cumulînd astfel 8-10 scaune într-o zi. În astfel de situații nici culoarea, nici consistența nu sunt conforme cu standardele sănătoase. Foarte posibil, de asemenea, avînd scaun atît de des, să observi alimente nedigerate – un semnal puternic că digestia și absorbția de nutrienți au de suferit și/sau că flora ta intestinală este dezechilibrată.

Ca să îți dai seama ce durată are tranzitul tău, mănîncă o porție generoasă de sfeclă roșie și verifică intervalul între momentul consumului și cel în care faci treabă mare de culoare roșie.

Culoare

Normal este orice nuanță de maro sau galben-maroniu, indiferent că ai mîncat sau nu ceva dintr-un spectru similar de culoare. Culoarea fecalelor este dată de sînge, mai exact de pigmentul roșu al sîngelui, care este modificat mai întîi în ficat și apoi din nou în intestin de către bacteriile ce formează microbiomul (roșu-verde-galben-maro).

Deviații de culoare și posibile cauze
  • Galben foarte deschis – posibil să fie din cauza unei boli rare, Sindromul Gilbert, care afecteză aproximativ 8% din populația lumii. În această situație, nu se procesează decît o treime din pigmentul sîngelui, deci rezultatul final este mult mai deschis la culoare. Din fericire, nu este o boală gravă. Înafară de modificarea culorii scaunului, persoanele care suferă de acest sindrom au o singură intoleranță și sunt mereu avertizați de către medici: paracetamolul este interzis pentru ei.
  • Galben foarte deschis sau chiar de culoarea argilei – dezechilibrul florei intestinale, diaree, administrarea de antibiotice, blocaj la nivel biliar (pietre sau bilă leneșă).
  • Verde – se întîmplă să existe nuanțe de verde în fecale și sunt considerate normale.
  • Negru – fecalele se pot închide la culoare dacă iei cărbune medicinal, mănînci multe afine sau lemn dulce sau dacă suplimentezi cu fier. În cazul în care faci caca negru și excluzi oricare dintre aceste posibilități, mergi la medic pentru investigații pentru că poate fi un semn de sîngerare în partea superioară a tractului intestinal.
  • Roșu închis – același sfat ca mai sus, este de investigat pentru că nuanța de roșu închis este dată de sînge oxidat.
  • Roșu deschis – chiar poți identifica firicele de sînge proaspăt, care se datorează unor hemoroizi sau unor fisuri anale.

Consistență

Aici există repere clare date de Scala Bristol, o clasificare care datează din 1997 și care împarte fecalele în șapte grupe de consistență.

Grupa 1 – ceea ce numesc eu căcăreze. Bucăți mici, multe, tari, similare cu ceea ce lasă în urmă caprele. Sunt greu de eliminat, de obicei necesită mai multe vizite la vasul de toaletă. Indicator de constipație severă. Dacă durează mai mult de două săptămîni, caută ajutor de specialitate.

Grupa 2 – formă de banană/cîrnat dar compus din bucăți tari legate una de alta. Mai ușor de eliminat decît fecalele din grupa 1 dar se încadrează tot la constipație. Poți încerca să te hidratezi mai bine și să mai multe alimente care conțin fibre.

Grupa 3 – din nou avem un cîrnat dar cu crăpături la suprafață. Moale și ușor de eliminat. Normal.

Grupa 4 – formă de banană, suprafață netedă, suficient de moale pentru a fi eliminat ușor (sub 1 minut de stat pe vasul de toaletă). Ideal.

Grupa 5 – mai multe bucăți cu marginile bine definite. Se elimină ușor dar este posibil ca senzația de urgență de dinainte să fie destul de puternică. Este o formă foarte ușoară de diaree, cel mai probabil cauzată de combinații ciudate de alimente. De obicei se rezolvă de la sine în cîteva zile.

Grupa 6 – mai multe bucăți cu margini zdrențuite. Caca este foarte moale în această situație și oarecum pufos. Semn de diaree, mai ales dacă scaunele sunt dese (mai mult de 3 pe zi). Este nevoie de hidratare mai multă și de suplimentare cu electroliți.

Grupa 7 – mai multă apă decît orice altceva. Aceasta este diareea serioasă cînd nu mai observi nicio bucată solidă în fecale. Și în această situație trebuie să ai grijă să bei mai multă apă și să te asiguri că readuci periodic în corp electroliți. Dacă durează mai mult de patru-cinci zile, adresează-te unui specialist.

Constipația

Insist să îi dedic o secțiune separată pentru că asupra ei am observat cele mai multe confuzii. Constipația este definită nu doar după frecvența cu care mergi la toaletă, ci și după consistență, timpul petrecut pe toaletă pentru a putea elimina și dificultatea cu care dai afară reziduurile. Mai exact, ești constipat dacă bifezi cel puțin unul dintre următoarele aspecte:

  • mai puțin de trei scaune pe săptămînă
  • cel puțin unul din trei scaune este din grupa 1 sau 2 descrise mai sus și ai deseori nevoie de ajutor pentru a putea să elimini (laxative sau stimulare locală)
  • simți că nu ai eliminat tot atunci cînd te ridici de pe toaletă

Criteriul pricipal pentru constipație este mai degrabă dificultatea de eliminare, nu frecvența – petreci mult timp pe vasul de toaletă pînă să elimini cîteva căcăreze, ai dureri sau trebuie să depui un efort mare pentru eliminare, te simți rareori satisfăcut după eliminare (da, este firesc să simțim satisfacție după ce facem caca).

Este firesc să apară constipație cînd schimbăm mediul – ni se întîmplă tuturor atunci cînd călătorim dar nu durează foarte mult, după două-trei zile we have business as usual. Acasă, însă, unde suntem într-un mediu familiar, constipația nu are ce căuta, trebuie rezolvată cît de repede posibil. Nu mă înțelege greșit, nu te sfătuiesc să dai fuga la farmacie să cumperi un laxativ. Pînă la el, ia prin eliminare: hidratare, fibre sau grăsimi mai multe în dietă, fă un pic mai multă mișcare (există poziții de yoga care fac minuni în această privință), suplimentează cu probiotice și prebiotice (un produs decent de uz general este Jarro-Dophilus vîndut de Secom). Dacă nimic nu funcționează și eliminarea continuă să fie dificilă, atunci te invit la o evaluare pentru că trebuie identificată cauza – dizbioză, hipotiroidism, stres cronic, diabet.

Sper să îți fie de folos toate cele de mai sus. Nu este cea mai comodă discuție dar categoric este necesară în contextul în care sănătatea generală începe cu digestia.

Foto de copertă Michael Marais via Unsplash.