Un cumul de factori m-au condus la această rețetă, care mi se pare foarte potrivită pentru sezonul rece. Unu la mînă, am cumpărat un slow cooker acum cîteva săptămîni. Cred că m-a întrebat cineva la un moment dat pe Facebook ce părere am despre acest instrument și am zis că nu mă încîntă pentru legume dar poate fi o idee bună pentru carne și leguminoase. Fix cu aceste gînduri l-am înhățat imediat ce mi s-a ivit ocazia (l-am luat second hand de la cineva care se muta înapoi în țara de origine – la noi mișcările de trupe de expați sunt foarte vioaie, mai ales pe perioada iernii). Nu regret nicio secundă investiția pentru că înainte munceam mult și bine cu fasolea și carnea. Fasolea albă, cel puțin, o lăsam peste noapte la înmuiat, apoi fierbeam ore în șir la ea și tot degeaba, rămînea semi-crudă de ne rupeam dinții. Carnea de găină de țară, se știe, e și ea chin dacă nu o fierbi înainte de a face o mîncărică sau o supă sau ce mai vrei tu. Bottom line este că slow cooker-ul este salvator de vieți – pun în el seara carnea sau leguminoasele, iar dimineața la prima oră sunt gata să le transform în ce am eu chef.

Doi la mînă, am scăpat la un moment dat cam mult chimion într-o tură de hummus și de atunci soțul meu nu vrea nici să-i mai audă numele, d-apăi să guste. Avantaj eu pentru că îl mănînc singură pe tot. Dezavantaj tot eu pentru că trebuie să-i fac și lui ceva similar ca să aibă cu ce unge o felie de pîine cînd îl lovește foamea și eu am treabă. Ce altceva decît fasole bătută dată fiind situația explicată mai sus?

Așa am ajuns eu la această rețetă. Fasolea este a classic with a twist pentru că am adăugat zeamă de lămîie și rozmarin proaspăt pe lîngă clasicul usturoi. Și nu m-am oprit aici, am pregătit și cîteva ciuperci sotate cu unt ca să fac din gustare o masă adevărată.

Daaar, cireașa de pe tort și adevăratul motiv de bucurie au fost și sunt murăturile!!! Murături în toată regula, puse de noi la borcan după rețeta părinților mei. Duminică am fost la piață și am găsit un nene care vindea roșii verzi, am înhățat un kil jumate și imediat cum am ajuns acasă, am sunat la mama “mamă, ne-au iești în cale niște gogonele, cum le pun la murat?”. Aninoasa de Dîmbovița a răspuns prompt, noi ne-am executat și două zile mai tîrziu ne-am procopsit cu murături proaspete, acre, crănțănitoare. The love AND the Holly Probiotics!

Pentru cine nu a aflat încă, murăturile clasice românești sunt o sursă minunată de probiotice, foarte recomandate persoanelor care au dezechilibre ale florei intestinale sau afecțiuni precum sindromul colonului iritabil. Nu că restul ar trebui să se referească, dimpotrivă, v-aș recomanda tuturor murături zilnic. Doar aveți grijă, să fie făcute în saramură, fără oțet – are prostul obicei de a ucide bacteriile, adică fix ce îți dorești să ajungă în colon și să hrănească flora.

Iată mai jos toate explicațiile în caz că vrei să recompui această masă/gustare simplă de sezon.

Fasole bătută cu usturoi, lămîie și rozmarin

Am folosit 1 cup de fasole albă, pe care am lăsat-o la slow cooker să fiarbă peste noapte (8h). Poți fierbe boabele la oala sub presiune sau poți folosi fasole din conservă, atîta vreme cît te asiguri că nu are ingrediente nocive adăugate – zahăr, conservanți. Am amestecat în robotul de bucătărie fasolea fiartă bine cu 2 lingurițe rase de sare, cîteva frunze de rozmarin proaspăt tocate mărunt și cu zeama de la un sfert de lămîie.

Ciuperci sotate în unt

Am folosit champignon de data asta, le-am curățat cu prosop de hîrtie. Am dat deoparte cozile, am tăiat feliat pălăriile. Nu am folosit nimic altceva la sotat decît unt și sare. Dacă urmezi o dietă vegană, poți înlocui untul cu ulei de măsline sau cocos. Cred că a durat 7-8 minute pînă au fost gata – galbene și aurii, cam jumătate din volumul inițial.

Pîinea

Este făcută în casă după rețeta pe care v-am lăsat-o în acest articol. La tura asta am folosit semințe de floarea-soarelui măcinate și semințe de mac. Pentru gustarea din imagini, am prăjit pîinea în tigaie, 2 minute pe fiecare parte.

Murăturile

Am combinat gogonele, morcov, conopidă. Pentru mai multă savoare am adăugat semințe de muștar, cîțiva căței de usturoi și doi ardei iuți ca cei care se găsesc în România, nu din cei mici și imposibil de mîncat de către cineva care nu e asiatic. Fără crenguțe de vișin, fără mărar. Am pus toate legumele în borcan, am măsurat apa ca să știu cîtă sare adaug. Borcanul nostru a cerut 950ml de apă la care am pus 1 lingură și jumătate de sare de mare. Regula transmisă de mama: 1 lingură și un pic de sare la 1l de apă.

Murăturile trebuie vînturate, adică scos tot lichidul din borcan și apoi turnat înapoi. Procedeul, zice aceeași mamă, se repetă 3-4 zile, apoi trebuie sălate în pace pînă se acresc. La noi s-a reptat de două ori pentru că fiind cald, a durat de duminică seara pînă astăzi, miercuri, să se mureze. Nu sunt chiar acre dar sunt deja bune. Probabil mîine vor fi perfecte și le voi muta în frigider.

Să îți fie de bine!