Cînd vine vorba despre pofte, problemele majore apar la dulciuri și gustări. Acolo dăm iama, avem greutăți în a ne limita la o pătrățică, o linguriță, o felie și așa mai departe. Nu ne controlăm și apoi regretăm, instalîndu-se acel sentiment de vinovăție că iar am mîncat mult prea mult din ceva (aparent) bun. Bun la gust pentru că industria alimentară se pricepe de minune să adauge compuși chimici care să ne facă de cap și să credem că noi chiar vrem acel desert și că îl vrem în cantități mari. Nu e o chestiune de voință, dar sutem încurajați prin metode subtile să fim convinși că doar despre voință slabă este vorba atunci cînd nu ne putem abține.
Zahărul este un drog. Punct. Acționează exact ca un drog asupra creierului, stimulînd secreția de serotonină, hormonul fericirii. Ba mai rău, fructoza în stare pură sau alături de compuși la fel de răi ca ea (grăsimi/uleiuri procesate) inhibă producția de leptină, hormonul responsabil cu senzația de sațietate. Pur și simplu nu simți că ai mîncat suficient și de aceea nu te oprești. Mai pune la asta și compuși chimici care potențează aromele (de genul MSG – glutamat de monosodiu) și ai combinația perfectă. Perfectă pentru industria alimentară și cea farmeceutică/medicală pentru că odată prin în acest joc vrei mereu mai mult și își e greu să te oprești. Ajungi să suferi de rezistență la insulină, să te îngrași peste măsură și de acolo lucrurile o iau la vale rău de tot cu tot felul de afecțiuni din spectrul metabolic (cardiovasculare, de inimă, obezitate, diabet zaharat).
Cînd auzi că e bine să ai o dietă săracă în carbohidrați, să știi că ți se spune un adevăr incomplet. Am explicat deja în acest articol dar o mai spun și acum. Legumele sunt carbohidrați. Asta înseamnă că legumele trebuie limitate în dieta cuiva care vrea să se hrănească sănătos? Fructele sunt carbohidrați. Zahărul intră și el la aceeași categorie. La fel ca și blatul de pizza, gogoșile, biscuiții. Le punem pe toate în aceeași oală și declarăm răspicat că este nevoie să limităm carbohidrații? Ar fi o mare greșeală. Legumele și fructele ar trebui să fie baza alimentației noastre, indiferent de ce aport de carbohidrați au la coșul zilnic. Legumele și fructele – alimente integrale, cît mai puțin procesate! Tot ce trece de această sferă și intră la alimente procesate, cu ingrediente la rîndul lor trecute prin tot felul de procese termice, chimice și de orice altă natură, trebuie limitat sau chiar eliminat cu totul din alimentație pentru evitarea neplăcerilor viitoare.
Ce punem în loc, vei întreba. Ei bine, eu nu sunt adepta radicalizării nici în politică, nici în religie și cu atît mai puțin în domeniul alimentației. De aceea am și zis că limitarea este o opțiune. De la limitare este cel mai bine să începi și da, va fi greu și ți se va părea aproape imposibil. Fă un experiment de cîteva zile și observă atent ce se întîmplă. Acum trei zile, luna viitoare cinci și tot așa. Vei realiza în timp ce îți crează dependență și ce nu, astfel încît să faci alegeri mai potrivite în viitor.
Înlocuiește și redu cantitățile de zahăr adăugat. Pentru asta ar trebui să gătești acasă, o activitate pe care ți-o tot bag sub nas de ani de zile pentru că o consider importantă, poate singura cale reală de a ne feri de mîncăruri care fac ravagii prin organism și îl dau peste cap. Căută rețete health-concious. Nu neapărat vegane, deși zona veganismului este una bună de explorat, atîta vreme cît tu îți știi regula cu ingrediente naturale și integrale. Dacă stai un pic să răsfoiești blogurile și uneori cărțile de rețete vegane, vei fi șocat de cît de des dulciurile sunt pline de zahăr sau îndulcitori așa-numiți naturali dar foarte procesați.
Îți spune rețeta 100g de zahăr de palmier? Pun pariu că 60g sunt suficiente. Vezi 15 curmale și 6 linguri de sirop de agave (cum am găsit eu zilele trecute într-o rețetă de la Deliciously Ella, deja o mare personalitate în domeniul nutriției de calitate)? Crede-mă că iese foarte bine dacă folosești doar curmalele și eventual o banană bine coaptă. Promit că revin cu rețeta adaptată de mine, deocamdată nu mai am produsul pentru că s-a nimerit să îl fac într-o zi cu musafiri și toată lumea a mîncat pe rupte și cu exclamații.
Redu.
Înlocuiește.
Elimină.
Pentru ca ușor-ușor să îți revină papilele gustative la starea lor naturală, în care un fruct este suficient pentru a-ți satisface nevoia de dulce.
Și acum gata cu teoria, să trecem la practică cu o rețetă de biscuiți digestivi, plini de fibre datorită fulgilor de ovăz. Este o rețetă cu care te invit să te joci. De exemplu, eu am folosit zahăr brun nerafinat pentur că am făcut biscuții special pentru Brad și el încă simte nevoia de dulce mai puternic decît mine. Poți reduce cantitatea, cum îți spuneam mai sus, sau poți scoate din schemă zahărul cu totul (o idee excelentă dacă îi faci pentru copii). Pentru a îndulci biscuiții se pot folosi curmale, stafide, prune uscate (caz în care crește și mai mult aportul de fibre) sau alte fructe uscate (atenție, să nu fie fructe confiate și pline de zahăr).
- 350g fulgi de ovăz
- 80g zahăr brun nerafinat
- 200g apă
- ½ linguriță praf de copt
- 1 mînă de stafide
- 50g unt topit
- 4 linguri ulei de cocos
- Fulgii de ovăz ar trebui să fie din cei steel-cut, adică varianta cel mai puțin procesată. Îți recomand să păstrezi pentru rețetă jumătate din ei așa cum sunt, iar pe restul să-i rîșnești cît de fin se poate. Dacă nu ai rîșnită, folosește jumătate fulgi integrali și jumătate din cei instant.
- Pune apa la fiert și topește zahărul și untul în ea.
- Toacă grosier stafidele sau orice fruct ai decis să folosești.
- Amestecă ingredientele uscate - fulgii de ovăz, fructele, praful de copt.
- Toarnă apa caldă peste acest amestec, adaugă și uleiul de cocos și frămîntă pînă obții un aluat. Nu va fi elastic, asta e sigur, dar ar trebui să îl poți întinde cu sucitorul - cel mai ușor este să folosești două coli de hîrtie de copt între care să întinzi aluatul. Presară făină integrală peste aluat dacă ți se pare că este prea lipicios.
- Întinde aluatul în strat de 1cm și taie-l în forma dorită. Eu am folosit un pahar cu diametrul de aprox. 6cm.
- Înțeapă biscuții cu o scobitoare pe ici pe colo și coace-i la 180 grade Celsius vreme de 20-25 de minute.
Sper să îți placă și să îți fie de bine!
Mi-a placut mult articolul DVS. Multumesc!
Nimic nu mai trebuie adaugat la articolul de mai sus despre zahar, acest articol eu l as publica pe bannere uriase pe unde copii au drum spre si de la scoala si licee, langa spitale si institutii sanitare, si sa apara ca adds la fiecare reclama la tv de produse procesate, mediatizate ca si tip “sanatoase”.
Felicitari Elena pentru rabdarea cu care scrii si te documentezi despre VIATA.
Multumim ca impartasesti cu noi.
Mulțumesc frumos, Mihaela, fac și eu ce pot.
MI-NU-NAȚI! Aluatul părea foarte dulce, chiar mă întrebam dacă nu cumva am greșit gramajul de zahăr. Dar când se răcesc, sunt perfecți! Eu i-am făcut cu goji, nu-mi plac stafidele. Mulțumesc de idee! Super tare blogul!
Bună, Corina, mă bucur că ți-a plăcut rețeta.Cantitatea de zahăr poate fi ajustată, bineînțeles, la fel ca și ingredientele suplimentare. Hai că mi s-a făcut poftă, am să îi fac și eu azi din nou.
Mulțumesc de apreciere!