Balonarea este simptomul cel mai frecvent menționat de clientele mele atunci cînd vin la coaching pentru sănătate digestivă. Fie că este în abdomenul superior sau inferior, de la un aliment sau de la orice ar mînca, toate suferă și au impresia că ceva este definitiv stricat și că nu vor mai scăpa niciodată de burtica umflată.
Distensia abdominală are cauze ușor identificabile, cel puțin în prima fază. Spun în prima fază pentru că, conform principiilor de medicină funcțională, trebuie mers pe fir în sus și găsit cauzele profunde pentru care sistemul digestiv nu mai lucrează în parametrii optimi, lăsîndu-ne frustrați că nu digerăm bine alimentele.
În vederea acestui articol am lăsat pe Instagram o căsuță de întrebări legate de balonare și aș vrea să încep cu cîteva mențiuni care răspund întrebărilor primite acolo. Am grupat întrebările pe arii de interes pentru a acoperi subiectul cît mai bine.
Alimente care balonează – ce să mănînc ca să nu mă balonez, la ce să renunț dacă mă balonez
Alimentele nu balonează. Este foarte ușor ca pentru orice problemă digestivă să dăm vina pe diverse alimente sau ingrediente pentru că pe ele le putem controla relativ ușor și credem că prin eliminare/evitare rezolvăm problema. Nu ce mîncăm este de vină pentru simptomele de distensie, deci eliminarea ajută doar într-o mică măsură. Sigur că da, dacă sunt alimente care în mod evident crează disconfort, eliminăm din dietă o vreme și încercăm în această perioadă să vedem care este adevărata problemă, astfel încît să nu ne privăm pentru tot restul vieții de respectivele ingrediente și de nutrienții care le însoțesc.
Medicamente sau suplimente care să rezolve balonarea
Din nou, îmi pare rău să dezamăgesc, nu așa funcționează lucrurile. Nu există un supliment minune care să-ți readucă digestia la nivel optim. Trebuie să identifici balonarea cît mai bine (vezi detaliile de mai jos din articol) pentru a înțelege unde este nevoie de intervenție rapidă. Apoi, este nevoie de investigații mai amănunțite pentru a vedea de ce a apărut blocajul respectiv, blocaj pe care tu îl vezi doar local ca balonare. La modul general, însă, ceaiul de ghimbir ajută foarte mult în cazurile de distensie, la fel și cel de fenicul sau de mușețel.
Probioticele ca remediu pentru balonare
Probioticele nu sunt panaceu universal pentru digestie. Pot ajuta într-o situație de dizbioză dar ajutorul va fi temporar atîta vreme cît nu se lucrează la cauzele pentru care microbiota a ajuns să fie dezechilibrată (uz de antibiotice, aport mare de alimente procesate, lipsa fibrelor din alimentație, stresul cronic etc.). În anumite cazuri, probioticele pot exacerba simptomele de balonare, crampe, sau flatulență dacă ele apar pe fondul suprapopulării bacteriene a intestinului subțire (SIBO).
Revenind la subiectul principal, primul sfat pe care ți-l pot da este să ții un jurnal amănunțit în care să notezi: tot ce mănînci și bei (cu ore exacte), simptomele și zona în care apar și timpul scurs de la masă pînă apar neplăcerile. În timp, 2-3 săptămîni cel puțin, vei înțelege mai bine ce se întîmplă, în ce parte a sistemului digestiv și te vei putea întoarce cu informații noi la acest articol pentru a găsi cauza imediată a balonării tale.
Apoi, pînă să intrăm în detalii de digestie, trebuie să știi că niciunui sistem digestiv nu îi place să primească excesiv de multă mîncare. Chiar mă întreba cineva dacă e normală balonarea. Da, în contextul micilor și berilor tradiționale de 1 mai în România, orice burtică se va umfla și va da semne de disconfort. Dacă nu asta este cauza balonării tale, mergem mai departe cu explicațiile.
Scenariul 1
Balonarea apare relativ repede după ce ai mîncat, în abdomenul superior (imediat sub diafragmă). Este însoțită de senzația de prea plin, poate chiar după cîteva înghițituri, iar după masă ai putea să simți nevoia de a dormi un pic. Mesele la care apar aceste simptome au proteină în compoziție – carne, ouă, pește, leguminoase. Mai pot apărea refluxul și eructația.
Toate indică o problemă în stomac, locul unde se descompun proteinele cu ajutorul acidului clorhidric. Problema ta ar putea fi hipoclorhidria, adică secreția insuficientă de acid clorhidric.
Ce face acidul clorhidric:
- Descompune proteina
- Stimulează pancreasul să secrete enzime digestive
- Neutralizează patogeni pe care îi înghițim odată cu mîncarea
- Schimbă pH-ul stomacului
- Influențează structura microbiomului
Cele mai comune cauze pentru hipoclorhidrie:
- Proasta igienă a mesei – mîncat pe fugă, stresat, supărat, cu atenția distribuită în alte direcții; masticația superficială datorată celor menționate anterior, obiceiurilor proaste din copilărie, problemelor dentare (îndrăznesc să spun, datorită experienței clinice, că nicio persoană cu aparat dentar sau cu dinți lipsă nu poate secreta optim acid clorhidric)
- Hipotiroidismul
- Suprapopularea cu Helicobacter – incidența crește semnificativ după vîrsta de 60 de ani
- Inflamație cronică a sistemului digestiv
- Administrarea pe termen lung de blocante ale receptorilor H2 (ex. Ranitidină) sau de inhibitori ai pompei protonice (ex. Controloc)
Cum poți ști dacă este situația ta? Faci un test cu oțet de mere. Amesteci 2 linguri de oțet de mere nefiltrat cu puțină apă și bei diluția în timpul meselor cu proteină. Dacă vezi îmbunătățiri, înseamnă că ai o problemă cu secreția de acid clorhidric și trebuie să vezi de ce. Dacă apar arsuri în stomac atunci cînd bei diluția de oțet de mere, foarte probabil că mucoasa gastrică este inflamată și înainte de orice trebuie să o ajuți să se refacă. Supa de oase, aloe vera, slippery elm, licorice sunt doar cîteva dintre suplimentele care te ajută în această privință.
Scenariul 2
Balonarea apare după 1-2 sau mai multe ore de la masă, este localizată în abdomenul inferior dar nu în extremitatea de jos și este asociată meselor cu mai multe grăsimi. Nu neapărat grăsimile de care se teme toată lumea – șuncă de porc sau untură. Poate apărea balonarea și la avocado, nuci, semințe, ulei de măsline.
Problema în acest caz poate fi la bilă și acizii biliari implicați în digestia de grăsimi. Termenul popular este de bilă leneșă, adică acizii biliari nu picură continuu din colecist în duoden pentru că sunt îngroșați. Cele mai comune cauze sunt producția excesivă de colesterol în ficat, insuficiența de vitamina B6 sau taurină.
Alte simptome care ar putea indica o problemă de congestie biliară: eructație, oboseală excesivă la 2-3 ore de la masă, fecale gălbui și/sau care plutesc mult timp la suprafața apei din toaletă, greață. Uneori apar dureri în partea dreaptă sub diafragmă, alteori durerea este localizată în spate.
O intervenție simplă pentru a stimula secreția de acizi biliari și eliberarea lor eficientă din colecist este bitterul de plante (cum este bitterul suedez sau bitterul cu ganoderma de la Dacia Plant). Se diluează 1-2 lingurițe în puțină apă și se beau cu 20 de minute înainte de masă.
Polifenolii din uleiul de măsline ajută și ei foarte mult – fac colecistul să se contracte și acizii să curgă mai bine în intestinul subțire. Bineînțeles, dacă s-a ajuns deja în stadiul în care colectistul doare, nu se folosește acest remediu pentru că va înrăutăți situația.
Scenariul 3
Balonarea apare la cîteva ore după masă, în abdomenul inferior și pare să fie asociată cel mai des cu fructe, legume, amidonoase sau cereale și produse derivate. Este deseori însoțită de crampe în intestine. Este situația în care mulți oameni spun că simt activitate la ei în burtă și este foarte adevărat – bacteriile se hrănesc excesiv pentru că eu prea multe reziduuri (fibre și zaharuri) din alimentele insuficient digerate. Problema este secreția suboptimă de enzime digestive din pancreas.
- Amilaza este enzima care digeră carbohidrații și îi transformă în energie folosită de întregul corp.
- Lipaza, împreună cu acizii biliari, este responsabilă cu emulsifierea și degradarea grăsimilor.
- Proteaza ajută la descompunerea proteinelor pînă la forma cea mai mică, amino-acizii.
Problema cu enzimele pancreatice este un pic mai serioasă decît o simplă balonare. Nu spun asta pentru că desconsider disconfortul real și foarte pronunțat în anumite cazuri, ci pentru a sublinia că mai sunt și alte consecințe, deseori mai puțin evidente, ale insuficienței de enzime. Descompunerea incompletă a alimentelor, pe fondul acestei insuficiențe, poate afecta sistemul imunitar, care în timp este expus la particule din mîncare pe care nu le recunoaște ca fiind prietene și benefice. Această expunere atrage după sine secreția de anticorpi. Practic, sistemul imunitar identifică proteinele din mîncare ca dușmani și începe să producă substanțe care să ne apere de ei. Este mecanismul prin care apar sensibilitățile alimentare (voi detalia subiectul cît de curînd într-un articol separat).
Cele mai comune cauze pentru secreția suboptimă de enzime digestive sunt:
- hipoclorhidria
- vîrfurile glicemice, datorate dietei sau stresului – este nevoie ca pancreasul să secrete multă insulină pentru a elibera glucoza din sînge și în timp nu se mai poate ocupa și de secreția de enzime.
- inflamație cronică în tractul digestiv – enzimele au și un rol anti-inflamator, iar dacă inflamația este permanentă, prelungită pe o perioadă lungă de timp, pancreasul va obosi și nu va mai putea produce aceste enzime în cantități suficiente pentru a asigura o digestie bună a alimentelor.
Pentru rezolvarea problemei poți încerca suplimentarea cu enzime digestive (Pure Encapsulations și Enzymedica sunt variantele preferate de mine).
Scenariul 4 – balonarea pe fondul SIBO
SIBO este dinamica în care parte din bacteriile din colon migrează în intestinul subțire, unde dispun de mai multă hrană (alimentele nefiind încă bine digerate sau absorbite). Din simpla lor activitate pentru supraviețuire, produc gaze, pe care noi le resimțim ca balonare.
Balonarea pe fondul SIBO este legată de alimente bogate în zaharuri și fibre. În multe cazuri evoluează pe parcursul zilei – dimineața abdomenul este normal și pînă seara ajunge să arate ca al unei femei însărcinate. Poate fi însoțită de crampe. Scaunul este deseori modificat – predomină diareea sau constipația. Ce aud cel mai des ca descriere a acestei situații: simt că mă balonez de la orice și parcă aș fi însărcinată în luna…
SIBO poate fi testat cu un test de respirație în care se măsoară metanul și hidrogenul produse de bacteriile migrate în intestinul subțire. Dacă suspectezi că aceasta este cauza balonării tale și vrei să faci un test, scrie-mi ca să te ghidez.
De asemenea, dacă simți că trebuie să intri în mai multe detalii despre sănătatea ta digestivă și să ajungi la cauzele profunde pentru care nu te simți în cea mai bună formă, trimite-mi un mesaj cu ajutorul formularului de aici pentru a face o evaluare și un plan personalizat de coaching.
Îți recomand să citești și acest articol mai vechi despre obiceiurile care mă ajută să am o burtică mai puțin evidentă – cu mențiunea că acolo nu este vorba despre nicio problemă digestivă.
Imagine de copertă contato1034 via Pixabay
Comentează