Viața în Thailanda vine cu avantaje și dezavantaje, sper că e clar pentru toată lumea că nu există loc pe lume unde umblă câinii cu covrigi în coadă și laptele și mierea curg în rîuri nesfîrșite. E cald, e verde tot anul, pot umbla în flip flops non stop dacă asta îmi doresc, dar cînd vine vorba de mîncare situația e un pic mai dificilă pentru că nu sunt dispusă să mănînc orez cu chilli dimineșă-prînz-seară. Ingrediente de bază fără de care voi bucătarii amatori din România nu vă puteți imagina viața, mie îmi lipsesc cu desăvîrșire sau dacă îmi sunt la îndemînă costă de mă rup sau/și sunt de o calitate îndoielnică. Așa am ajuns să mă transform într-o gospodină și să prepar from scratch multe chestii simple, pe care la București dacă aș fi fost le-aș fi tras rapid de pe raful de la Mega. Acum cîteva luni îți spuneam cum prepar sosul de roșii în 20 de minute. Azi e momentul să-ți povestesc cum fac să am iaurt zi de zi în frigider, deși la magazinele din orășelul  comuna în care stau nu se găsește așa ceva nici să ameninți cu o bombă.

Ah, sigur, e raftul plin la 7Eleven de iaurt simplu sau cu fructe. Problema e că nu e iaurt, ci o chestie înfiorător de dulce și grețoasă. Thailandezii, ca de altfel majoritatea asiaticilor, nu au nicio tradiție în zona de lactate, cel mai probabil iaurtul a intrat în țară pe filieră americană, direct îndulcit. Ei îl cumpără și-l mănîncă fără regrete, ba cu mare plăcere dat fiind că-s mari amatori de dulciuri. De vreo 3 ani a apărut un brand numit Bulgaria care are și variantă plain, dar care se găsește rar (suspectez că pun pe raft foarte puține cutii neavînd cerere prea mare). Ăsta îmi servește mie ca bază pentru iaurtul de casă. E scump și cam apos dar eu am învățat să-l folosesc eficient.

Ca să nu mai lungesc povestea, iaurtul meu este obținut după următoarea metodă:

  • iau un bidon mare de lapte, pun deoparte 100ml și în loc torn două cutii mici de iaurt.
  • las laptele la fermentat 24-36 de ore, depinde de cît de cald este afară.
  • după această perioadă am gata ceva ce nu pot categorisi clar, este între lapte bătut gros și iaurt. Răstorn ceva-ul într-o sită căptușită cu tifon, pun un castron dedesubt și las la scurs în frigider.
  • în funcție de cît de mult uit castronul la rece obțin un iaurt mai gros sau direct smîntînă. Pentru un iaurt bun e suficient să-l las de seara pînă a doua zi dimineața.
  • mut iaurtul astfel obținut într-un borcan de sticlă, pe care-l păstrez în frigider.
  • o lingură sau două din acest iaurt sunt suficiente ca starter pentru un nou proces de fermentație — dar, de sigur, eu uit de asta și ling blidele pînă la ultima picătură, așa că următoarea dată o iau de la capăt tot cu Bulgaria.
  • din 2l de lapte combinat cu iaurt obțin 600-700g de iaurt bun, gros, super gustos.

Mă gîndesc că poți să faci și tu asta acasă. Și încă și mai bine pentru că ai acces la un lapte de o calitate superioară – cel de la dozator sau direct de la țăranii care-l vînd în piață. Îl cumperi, îl fierbi, îl amesteci cu iaurtul pe care-l știi tu ca fiind cel mai puțin procesat și aia este. Sigur că orice iaurt de pe piață are ingrediente pe care nu ni le dorim musai în mîncarea noastră dar zic că pentru început 100g nu o să ne omoare, iar în timp, păstrînd din iaurtul obinut de tine pentru următoarea tranșă, scapi de orice urmă de conservanți, aditivi și alte adaosuri nenaturale.

Sper să îți placă și să îți fie de bine!