Dacă nu ai auzit pînă acum de frenezia din jurul carbohidraților înseamnă că ai trăi într-o bulă. Sau că ești foarte sigur pe tine și pe alegerile alimentare pe care le faci. În caz că nu știai deja, cam 80% din informația care circulă pe internet, prin media clasică și prin cărțile cele mai vizibile din librării se leagă de carbohidrați, dușmanul nostru numărul 1. Deceniul ăsta, cel puțin, pentru că în trecut am avut perioada în care dădeam vina pe grăsimi sau pe carne. Tendințele acestea nu sunt niște prostii, doar că trebuie să înțelegi că informația cu care ești bombardat din toate părțile are nevoie de filtre personale și nu merge înghițită nemestecat doar pentru că îți spune vreo vedetă că anul ăsta carbohidrații îngrașă.

Hai să înțelegem ce înseamnă carbohidrați mai înainte de toate pentru că așa avem baza de judecată și decizie – sunt carbohidrații răi sau buni? Termenul popular de carbohidrați face referire la o grupă de macronutrieți absolut necesari bunei funcționări a organismului uman. Orice ființă umană vie are nevoie de carbohidrați, grăsimi și proteine. Carbohidrații sunt sudivizați în trei categorii: zaharuri, amidon și fibre și reprezintă sursa numărul unu de energie pentru corpul uman. Cînd se discută despre carbs de multe ori se face în fapt referire la zaharuri. De dragul discuției voi face și eu același lucru și voi împărți în două acești sus-numiți carbs.

Avem pe de o parte carbohidrații simpli. Le poți zice junky carbs dacă vrei. Singuri, goi, făcători de rele. Singuri în sensul că nu vin însoțiți de fibre, grăsime sau proteină. Goi în sensul că nu au aproape niciodată vreo valoare nutritivă. Facători de rele adică sunt absorbiți foarte repede în sînge ca glucoză, oferind satisfacție pentru o perioadă scurtă de timp (energie și potolirea senzației de foame). La fel de rapid te lasă cu un imens gol pe care tu îl traduci ca foame sau scăderea glicemiei. Chiar asta este – din cauza acestor carbohidrați simpli glicemia urcă și coboară mult și frecvent, provocînd tot felul de alte belele de la irascibilitate la diabet zaharat.

Vrei exemple ca să înțelegi mai bine? Dulciurile din comerț (cu siguranță există excepții în magazinele naturiste), bomboanele, torturile, prăjiturile, cerealele din cutii frumos colorate, băuturile carbogazoase, gogoșile. Te-ai gîndi că nu se poate ca un carbohidrat să fie și rău în sensul explicat mai sus și natural? Te înșeli – aici intră mai tot ce consideră mulți îndulcitori mai sănătoși decît zahărul: mierea, melasa, stevia, siropul de arțar, zahărul de cocos. Indicele glicemi ar putea diferi de la unul la altul dar nu te păcăli, diferențele nu sunt atît de mari. Sunt carbohidrați foarte simpli și cu efecte dezastruoase dacă sunt consumați regulat și în cantități mari.

Pe de altă parte avem carbohidrații complecși, cei care vin la pachet cu alți macronutrienți- proteină, grăsime și/sau cu fibre. Veniți la pachet cu aceste alte bunătăți, carbohidrații complecși sunt mai greu de mestecat și digerat. Asta înseamnă pe de o parte că potolești foamea fără să mănînci prea mult. Pe de altă parte, acești însoțitori fac ca zaharurile să fie absorbite în sînge mult mai lent, oferind organismului nostru un flux constant de energie, fără fluctuații inutile și senzații de foame din oră în oră.

Ce intră la această categorie? Fructe și legume, nuci, semințe, leguminoase, cereale integrale.

Este destul de simplu de făcut diferența la nivel de zi cu zi – ce e benefic pentru tine este crescut/cultivat, iar ce e bine să eviți și să păstrezi numai pentru ocazii speciale este produs într-o fabrică. Așa că în loc să te gîndești la low-carb diet, mai bine iei în considerare a right-carb diet – mult mai ușor de implementat și de susținut pe termen lung.

Cu drag de hrană și de viață,